Sâmbătă 31 august 2019, orele 10,00, conform „Programului anual privitor la manifestările și acțiunile ONG-urilor cultural-patriotice din Alba Iulia”, a fost omagiată „Ziua Limbii Române”.

În cadrul acestei acțiuni, iubitorii limbii române, românii din Alba Iulia, au avut prilejul  prin participare, discursuri, prezentări de versuri și lecturi, citite sau recitate  din operele literare a scriitorilor și poeților români, în jurul bustului poetului Mihai Eminescu aflat pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, să evoce importanța limbii române ca limbă oficială de stat și ca limbă maternă, care stă la identificarea noastră ca români.

La această festivitate, în ciuda folosirii tuturor mijloacelor moderne de mobilizare, prezența a fost sub așteptări, răspunzând apelului doar 11 membri ai Fundației „Alba Iulia 1918, pentru Unitatea și Integritatea României”, singura organizatoare a tuturor manifestărilor de acest gen, care, și de această dată, a arborat drapele tricolore ale României și a depus o coroană de flori la bust.

Primele semne pentru legiferarea „Zilei Limbii Române” au fost  în 31 august 2006, când s-a organizat pe treptele Teatrului Național din București „Concertul limbii române”, eveniment menit să promoveze libertatea și necesitatea de a vorbi limba română. Este sărbătoarea identității și demnității naționale. Pentru a atrage atenția asupra importanței păstrării calității limbii române și pentru a-i sprijini pe românii dinafara granițelor să-și păstreze cultura și identitatea națională, ziua de 31 august a fost proclamată prin Legea nr. 53 din 2013, drept „Ziua Limbii Române”.

Învățată în familie și în școală, iubită, cultivată și îmbogățită mereu, uneori din păcate ignorată, poluată ori uitată, limba e vie și puternică, pentru că exprimă, unește sau dezbină, definește identitatea, se moștenește și se lasă moștenire, este „tezaurul cel mai prețios  pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute” (Vasile Alecsandri). „Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii” (Mihai Eminescu). „ A vorbi despre limba în care gândești este ca o zi de sărbătoare….” (Nichita Stănescu).

Limba română, cu toată diversitatea, bogăție și forța sa expresivă, n-a așteptat o anume zi  pentru a fi sărbătorită, marii gânditori, scriitori și poeți, au celebrat-o prin toate scrierile lor, sau au cântat-o în ode, iar înțelepciunea populară s-a exprimat despre limba noastră strămoșească cu haz și har în proverbe și zicători.  Exemple:  „Limba dulce mult aduce”;  „Limba ta e capul tău”;  „ Limba îndulcește, limba amărăște” etc.

Limba română face parte dintre limbile romanice și este vorbită de 28 milioane de oameni din toată lumea. Cu mici deosebiri de accent sau pronunție, limba română este vorbită și înțeleasă de toți conaționalii indiferent de zona geografică (cu mici excepții în județele cu populație maghiară, în defavoarea acestora), deși în Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Basarabia sau Bucovina se vorbesc mai multe graiuri.

Genialul Mihai Eminescu a scris, în ziarul „Timpul” din 13 ianuarie 1878,  că: „Limba română e unica în Europa care n-are, propriul vorbind, dialecte. Pe-o întindere de pământ atât de mare, despărțiți prin munți și fluvii, românii vorbesc o singură limbă.”

Dragomir Vlonga

jurist