Față de anii trecuți, în Piața Drapelului unde se sărbătorește și Ziua Imnului Național în fiecare an în data de 29 iulie, anul acesta 2019, a înregistrat un record privind cea mai scăzută participare. Avem câteva sărbători  solemne mai importante închinate simbolurilor și evenimentelor țării  în care trăim și poporului român (Ziua Națională la 1 Decembrie; Ziua Drapelului la 26 iunie; Ziua Imnului la 29 iulie, Ziua Eroilor în ziua Înălțării Domnului și Ziua Armatei în 25 octombrie), care ne cheamă să le cinstim prin activități și acțiuni patriotice, dar cel mai important prin prezență.

În modul acesta de implicare, de luptă, de simț patriotic, este lesne de înțeles, cum nu încet, încet, ci brusc renunțăm, neglijăm, golim de putere, conținut și însemnătate simbolurile care stau la temeliei unui stat de drept independent, respectat și puternic.

Pentru cei care nu știu, nu cunosc, facem o mică recapitulare:

Orice națiune, orice stat se identifică fundamental în câteva simboluri esențiale, cum sunt: drapelul, stema și imnul. Imnul național, imnul de stat, este un cântec solemn, apărut odată cu formarea statelor naționale și adoptat oficial ca simbol al unității naționale de stat. Ca peste tot în lume și Imnul  de Stat, al României, are o istorie proprie.

„Deșteaptă-te, române!” a fost pentru o vreme imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917-1918) și al Republicii Moldova (1991-1994).

Începând cu anul 1990, este Imnul Național al României, iar din 1998, prin Legea nr.99/1998, apărută la inițiativa Senatului României, ziua de 29 iulie  a devenit „Ziua Imnului Național ”, în amintirea zilei de 29 iulie 1848, când în timpul Revoluție a fost cântat pentru prima dată.

Această zi este marcată de autoritățile publice și de instituțiile statului, prin organizarea de programe și manifestări  cultural-educative cu caracter  evocator și științific, în spiritul tradițiilor poporului român și prin ceremonii militare specifice.

Imnul „Deșteaptă-te, române!” are în componență versuri din poezia lui Andrei Mureșanu, publicată pentru prima dată cu titlu  „Răsunet”  în revista ”Foaie pentru minte, inimă și literatură” nr. 25 din 21 iunie 1848, fiind un ecou, o replică la poezia „Către Români” a poetului Vasile Alecsandri, publicată în nr. 21 din 24 mai 1948 al aceleiași reviste.

Referitor la cel care a stabilit și căruia îi aparține muzica și linia melodică, sunt mai multe variante, în final Anton Pan fiind considerat autorul oficial al muzicii imnului.

Datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care-l poartă în el,  începând din 1848 „Deșteaptă-te, române!” a devenit un cântec foarte drag românilor.  Insuflându-le curaj în momente cruciale ale istoriei, a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict din România: Războiul de Independență (1877-1878); Primul și al Doilea Război Mondial; cu ocazia Revoltei de la Brașov  din 15 noiembrie 1987; la Revoluția din Decembrie 1989 însoțind uriașele mase de oameni și risipind frica de moarte, unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului.

Instituirea sa ca imn național, a venit de la sine în timpul Revoluției de la 1989, înlocuind vechiul imn „Trei culori cunosc pe lume”, care se cânta din anul 1977.

România în decursul anilor a avut mai multe imnuri, schimbate  de noile evenimente istorice, ca de exemplu: în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza se cânta „Marș triumfal la primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”; după încoronarea regelui ”Imnul regal” pe versurile lui Vasile Alecsandri; după izgonirea regelui „Zdrobite cătușe” pe versurile lui Aurel Baranga, urmat de „Te slăvim Românie” pe versurile lui Eugen Frunză și Dan Deșliu, până în 1977 înlocuit cu „Trei culori…”

Titlul imnului „Deșteaptă-te, române!” este în același timp, social și național, social deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă, național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale.

Imnul de stat al României, este alcătuit din 11 strofe, iar la ocazii festive se intonează doar patru strofe: 1, 2, 4 și 11.

Imnul de Stat al României se intonează în mod obligatoriu, pe stadioane și alte baze sportive, cu ocazia desfășurării competițiilor sportive oficiale internaționale, în care este reprezentată România și cu ocazia ceremoniilor și festivităților cu caracter oficial etc.

Dragomir Vlonga

jurist