La Alba Iulia, în ultimul timp, s-au desfăşurat lucrări de săpături şi cercetări arheologice, în zona catedralei romano-catolice din cetate. În urma acestora, s-a descoperit prima biserică creştină răsăriteană din Transilvania, datând din secolul al X-lea. Această descoperire excepţională confirmă existenţa şi continuitatea poporului român pe aceste meleaguri. De asemenea, confirmă existenţa unei vieţi bisericeşti organizate. La sfârşitul mileniului I exista o episcopie la Alba Iulia, avându-l în frunte pe episcopul Ierotei.
În veacul al X-lea era la Alba Iulia un centru creştin puternic. De aceea, împăratul Bizanţului Constantin al VII-lea Porfirogenetul (†959) l-a invitat la Constantinopol pe principele de Valachia Transiuana, Iuliu cel Bătrân, cu monahul Ierotei. Acolo, în capitala imperială, împăratul i-a acordat lui Iuliu titlul de “Patricius”, iar patriarhul Teofilact (†956) l-a hirotonit pe Ierotei ca prim episcop al acestor plaiuri româneşti.
Este îmbucurător să aflăm, după mai bine de un mileniu, că Alba lui Iuliu (Alba Iulia) a fost transformată, la mijlocul secolului al X-lea, în sediu episcopal răsăritean. Ceea ce a făcut ca Episcopia de Alba Iulia, păstorită de arhiereul Ierotei, să aparţină direct de Patriarhia apostolică a Constantinopolului a fost importanţa istorică, economică şi strategică a oraşului, amplasat în bazinul mijlociu al Mureşului.Această importanţă era recunoscută şi în exterior, în afara graniţelor acestui ţinut.
În Transilvania şi în regiunea Albei a existat viaţă creştină şi înainte de secolul al X-lea, dar aceasta era mai puţin organizată. Acest adevăr ni-l arată specialiştii din domeniul arheologiei şi istoriei. În acest sens, amintim bustul Tamyrei Bruda, fiica lui Cotylus Bruda şi a soţiei sale Sparga, primele femei încreştinate în secolul al II-lea, la Abrud. Mai amintim descoperirea paleocreştină de la Biertan (sec. IV), opaiţe de factură creştină din Alba Iulia (sec. IV) şi catarama cu cruce din secolul al Vl-lea, la Moşlea (jud. Alba).
În cimitirul medieval timpuriu, din secolele X-XI de la Alba Iulia, numit “Izvorul împăratului”, s-au găsit piese de inventar de factură locală şi bizantină, care asigură încadrarea cronologică a mormintelor în secolul al X-lea. Într-un mormânt, lângă schelet, s-a găsit o cruce episcopală bizantină relicvar, specifică secolului al X-lea. Este posibil ca aceasta să fi aparţinut episcopului ortodox Ierotei, acum trecut în rândul sfinţilor. În acest cimitir, s-au mai descoperit trei cruciuliţe “tip bizantin”. Acestea dau mărturie despre prezenţa masivă a românilor la Bălgrad, care a fost oraş impunător şi trainic, centru de voievodat, centru episcopal şi, mai târziu, centru politic şi cultural al principatului.
Mulţumim lui Dumnezeu că a rânduit să avem o dovadă incontestabilă, din Evul Mediu timpuriu, de creştinism românesc organizat, în cetatea noastră. Suntem conştienţi de rolul şi importanţa Sfântului Ierotei, ca prim episcop de Alba Iulia care a slujit într-o biserică episcopală. Din păcate, celelalte obiective româneşti importante şi alte documente au fost distruse în decursul istoriei, fără ca să mai rămână vreo urmă. Însă, această biserică a ierarhului Ierotei, recent descoperită, poate fi considerată obiectivul cel mai important de vizitat din interiorul cetăţii Alba Iulia.

†IRINEU
Arhiepiscop al Alba Iuliei

Sursă articol: Ziarul Unirea