Am vorbit și cu domnul Gabriel Tiberiu Rustoiu, Director General, Muzeul Național al Unirii. Iată mai jos și acest interviu.

Domnule Director, ce putem spune despre Biserica de secol X din Cetate?

 GR: Este cea mai veche descoperire de arhitectură bizantină din România. E legată de Hierotheos (nume grec), episcop trimis de Imperiul Roman de Răsărit în sec. X pentru a creștina o populație la nord de Dunăre și de Carpați, în arealul dintre Mureș și Tisa. În zona castrului roman din Alba Iulia de azi exista în sec. X o așezare, căreia îi corespundea și cimitirul din locul cunoscut azi sub numele de „Izvorul Împăratului”. S-a explorat arheologic 30% din acest cimitir, descoperindu-se în mormintele cercetate piese bizantine (4 cruci pectorale, 3 engolpioane etc.) ce indică urme ale unei populații parțial creștinate. Urme ale unor comunități creștine de la sfârșitul primului mileniu s-au descoperit și în alte părți din Transilvania. De pildă engolpionul găsit la Dăbâca indică de asemenea prezența unei misiuni bizantine. Deci Hierotheos nu venea la o populație păgână, ci găsea, în secolul X, o populație deja parțial convertită probabil de misiuni anterioare, chiar dacă de mai mică anvergură. Așa se explică dimensiunile monumentale ale bisericii ridicate la Alba Iulia după sosirea lui Hierotheos, menită să slujească unei comunități deja destul de importante numeric încât să justifice asemenea dimensiuni.

Vorbim de perioada dinainte de Marea Schismă din 1054, a Bisericii nedespărțite, dar știm că în epocă deja coexistau, și de multă vreme, două rituri diferite – ritul răsăritean, bizantin, și cel apusean, roman. Biserica de secol X era, desigur, de rit bizantin, fiind făcută de un principe botezat la Constantinopol și un episcop grec bizantin, Hierotheos.

 Ce știm despre ei?

 GR: Despre Gyula cel „Bătrân” eu cred că era ungur, sau în orice caz nu „pur-sânge” din punct de vedere etnic, nu aparținea sută la sută unei anume etnii. În epocă era în zonă o alcătuire etnică destul de compozită, nu era o puritate etnică; oricum, nu avem informații certe. Un urmaș al său, Gyula al doilea, cel „Tânăr”, ar fi fost fratele Șaroltei, mama regelui Ștefan I cel Sfânt. Dau un exemplu ca să ilustrez eterogeneitatea etnică: s-a găsit la Ocna Mureș mormântul „Călărețului avar” din sec. VII, înmormântat împreună cu copitele și craniul calului său, după obiceiul avarilor. Gepid, s-a spus. Analiza antropologică / ADN a arătat că era un tip nordic cu metisaj mongoloid.

Voiajul primului Gyula în capitala Imperiului Bizantin și primirea botezului în ritul răsăritean a implicat, cred, o negociere politică, stabilirea poate a unei relații de vasalitate. În Evul Mediu o asemenea relație implica un sprijin dat de suzeran vasalului. Formațiunea vasală intra în sfera de influență a entității suzerane.

 De ce trebuia un botez pentru aceste relații de suzeranitate?

 GR: Deoarece în Evul Mediu religia avea un rol mult important în viața socială. Legitimitatea autorității politice nu era democratică, dată de alegeri ca azi, ci sacrală. Puterea în stat era dată de Dumnezeu: coroana princiară, regală sau imperială venea în calitate de uns al lui Dumnezeu. Mai era, desigur, și prestigiul Imperiului Roman, a marii cetăți care era Constantinopolul. Iar cultul religios nu era definit de coordonate etnice.

Ajungând la nord de Carpați misiunea bizantină din sec. X a găsit o populație romanică creștină ce se simțea apropiată de imperiul roman (cel de Răsărit și cel de Apus). După distrugerea de către avari și slavi a regatului gepid creștin, episcopul se refugiază în Imperiul Bizantin. Abia pe urmă vin ungurii, apoi regatul franc – imperiul carolingian.

 Ținând cont de importanța acestei descoperiri, ar fi benefică punerea în valoare a vestigiilor acestei biserici de secol X? Ce soluție de punere în valoare a sitului vedeți?

 GR: Desigur, punerea ei în valoare ar fi un lucru bun. În 2011, când a fost descoperită, n-au existat bani pentru a o pune în valoare și a trebuit acoperită la loc pentru conservare. Soluția optimă pentru punerea ei în valoare va trebui să fie dată de specialiști. Arhitecții și arheologii vor decide dacă va fi o soluție „la sol” ori la „nivelul de călcare al secolului X”. Sunt diverse variante, reconstruirea zidurilor de fundație la nivel de 30-40 cm, asize etc. Personal n-aș fi în favoarea unei soluții cu podea de sticlă la nivelul solului, prin care să se vadă ruinele dedesubt, deoarece cu timpul sticla se zgârie și devine netransparentă, nemaipermițând vederea ruinelor. Sub sticlă se produce condens, praful și apa pătrund și deteriorează vestigiile. Amenajarea unei cupole, a unei construcții de sticlă, ca la Principia, teoretic e posibilă, dar specialiștii vor decide dacă, și cum anume exact, pentru a asigura buna conservare.

Punerea în valoare, la standarde moderne, ar fi categoric benefică din punct de vedere cultural, un câștig pentru istoria noastră. Dar ar avea și valoare turistică, ar fi încă un important punct de atracție muzeistic.

Până acum cea mai veche biserică medievală din Transilvania este considerată Rotonda de la Geoagiu, în jud. Hunedoara, de secol XI, tot de rit răsăritean. Odată cercetarea finalizată și ruinele puse în valoare, biserica din Alba Iulia ar deveni oficial cea mai veche și un obiectiv turistic promovat ca atare. E drept că Rotonda de la Geoagiu nu are din păcate un flux de turiști prea numeros. Dar aici la Alba Iulia am beneficia de punere în valoare turistică deosebită: avem deja un turism cultural important, cu 167.000 de vizitatori pe an. Biserica de secol X ar fi, fără îndoială, un câștig pentru oraș.

Înțeleg că Muzeul Unirii nu se poate implica în soluțiile de punere în valoare arhitecturală. Dar în alt mod v-ați putea implica?

 GR: Desigur, ulterior amenajării arhitecturale a monumentului, ne putem implica în punerea lui în valoare turistică, astfel încât el să prindă viață efectiv. În funcție de soluția care va fi aleasă, ne putem gândi la proiecții holografice noaptea, la o reconstituire virtuală 3D și alte modalități cu diverse grade de spectaculozitate. Dar numai după finalizarea părții de arhitectură.

Dacă punerea ei în valoare ar fi un lucru bun, ce a întârziat și încă întârzie un asemenea proiect? Autoritățile locale au dovedit totuși că au capacitatea de a concepe și implementa un splendid proiect de restaurare cu fonduri europene a Cetății de tip Vauban din Alba Iulia.

 GR: O condiție pentru un proiect cu fonduri europene este proprietatea asupra terenului. Autoritățile locale dețin în proprietate terenul Cetății, de aceea această condiție a fost ușor îndeplinită. Ruinele bisericii de sec. X sunt amplasate exact în fața catedralei romano-catolice, iar Arhiepiscopia Romano-Catolică este proprietara terenului pe care ele se află. Există un protocol de colaborare între Primărie, Consiliul Județean, Arhiepiscopia Romano-Catolică și Arhiepiscopia Ortodoxă. Se poartă discuții între Primărie și Arhiepiscopie pentru un eventual schimb de terenuri, agreat de ambele părți, astfel încât Primăria să capete proprietatea asupra acelui teren cu ruinele, dar discuțiile încă nu s-au finalizat.

Deci înțeleg că există un consens la nivel local în acest sens, n-ar exista impedimente, nimeni nu se opune unui asemenea proiect de punere în valoare?

 GR: Da, toate instituțiile implicate sunt de acord, sunt doar impedimente de ordin procedural, cum spuneam, privind de exemplu regimul de proprietate.

Ar mai fi fonduri europene pentru un proiect de restaurare din actuala perioadă de programare, 2014-2010? Se pot folosi granturi din Spațiul Economic European, EEA?

 GR: Banii pe Axa 5.1 din Programul Operațional Regional deja s-au epuizat. Dar ar trebui ca proiectul să fie gata pregătit pentru a fi depus și finanțat din banii perioadei următoare, 2021-2027, chiar dacă criteriile exacte vor depinde de Ghidul de finanțare. Da, există și alte surse, de pildă fondurile SEE / norvegiene, din care s-a finanțat proiectul Muzeikon (2 milioane euro). Mai sunt alte axe, dar și bugetul de stat al României (Planul Național de Restaurare, gestionat de Ministerul Culturii). Se poate estima că un asemenea proiect de punere in valoare ar putea costa 2 milioane euro. Un buget are și Inspectoratul de Stat în Construcții. Dacă Monumentul Național al Unirii a costat 4 milioane euro înseamnă că bani ar exista. Aș da și exemplul Rutelor Culturale Europene (Trans Romanica).

Există intenția de a organiza la Alba Iulia o dezbatere științifică în toamna lui 2019 pe tema bisericii de secol X?

 GR: Da. În septembrie anul acesta se va ține Congresul de Bizantinologie la București. Cu acest prilej vom invita unii dintre participanții la congres să vină, imediat după încheierea lui, aici la Alba Iulia, la un simpozion internațional pe această temă. Vor fi specialiști români, dar și din Bulgaria, Grecia, se vor discuta teme de specialitate, inclusiv sugestii de punere în valoare pe baza experienței altor țări. Doamna Ana Dumitran de la Muzeikon, ca medievistă, se va ocupa de invitarea lor. Nu avem încă un buget aprobat, dar organizarea se va face de Muzeul Unirii împreună cu Consiliul Județean, Arhiepiscopia Ortodoxă și alte instituții partenere. Povestea bisericii de secol X trebuie spusă.

Vă mulțumesc, Domnule Director.

Sursă imagine: www.dor.ro

Andrei Dîrlău

Dr. teol.