Continuarea unor  vechi tradiţii româneşti, în contextul globalizării şi rolul lupşenilor la înfăptuirea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia

Încă de la început, Despărţământul ASTRA ,,Eugen Hulea”Alba Iulia şi-a propus un program de cercetare în toate domeniile ştiinţelor, culturii, vieţii economice şi sociale, cât şi publicaţii, sesiuni de comunicări, simpozioane, promovarea adevărului istoric, fiind un centru de unire a românilor.
Începând cu anul 1848, generaţiile de atunci puneau problema înfiinţării unei ,,Asociaţiuni”. În acest sens, cei trei prefecţi ai revoluţiei din Transilvania – Avram Iancu, Axente Sever şi Simion Bărnuţiu au donat împreună suma de 2.500 de florini administraţi ca fundaţie, în scopul înfiinţării unei societăţi literare române. Se ştie că ASTRA reprezintă roadele revoluţiei de la 1848-1849 şi a programului de la Blaj, din 3-15 mai 1848. Alba Iulia este cunoscută prin implicarea intelectualilor săi din perioada 1852 – 1859, în mişcarea pentru cunoaşterea literaturii româneşti şi a culturii poporului român.
După apelul din 1860 al lui Ion Puşcariu s-au făcut paşi concreţi spre înfiinţarea asociaţiunii. Numele conducătorilor revoluţiei: Avram Iancu, Simion Bărnuţiu, Al. Papiu Ilarian au fost argumente puternice pentru a trece la fapte. Eforturile lui George Bariţiu şi a altor intelectuali, au fost răsplătite prin înfiinţarea la Sibiu la 23 octombrie – 4 noiembrie 1861, a Asociaţiunii Transilvanǎ pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român-ASTRA, devenind, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, organizaţia cea mai puternică a vieţii culturale româneşti, din monarhia austro-ungară.
Primul preşedinte a fost ales Episcopul Andrei Şaguna, vicepreşedinte filologul Timotei Cipariu, iar profesorul George Bariţiu – secretar. La adunarea din 1861 au fost proclamaţi membri de onoare ai ,,ASTREI” următoarele personalităţi: prinţul Gheorghe Bibescu, eforul de şcoli Petrache Poenaru, Scarlat Rosetti şi arhiereii Neofit şi Filaret Scriban.
În cadrul adunării generale a ,,Asociaţiunii” ASTRA din anul 1862 au fost declaraţi membri de onoare următorii: Alexandru Odobescu, Nicolae Ionescu, George Sion, Mihail Kogălniceanu, iar Titu Maiorescu în anul 1864.
Ca urmare a hotărârilor Adunării Generale a Astrei, ţinută la Blaj în 7-8 septembrie 1863, sub conducerea lui Timotei Cipariu, studenţii teologi din localitate, la îndemnul mai multor “bărbaţi binemeritaţi”, au pus bazele unei societăţi de lectură, care, după câteva şedinţe din 18-29 februarie 1864 şi-au început activitatea la 3 martie 1864, având ca scop declarat al societăţii “înaintarea în cultura intelectuală şi morală”. Dar ASTRA și-a propus să pregătească pe membrii săi pentru lupta de cucerire a drepturilor naţionale şi sociale ale poporului român şi să facă din ei conducătorii acestei lupte, apărătorii şi educatorii poporului, factorii cei mai importanţi de propagare a culturii în popor.
Contribuţia blăjenilor, a abrudenilor şi a albaiulienilor la mişcarea culturală românească şi la înfiinţarea ASTRA Sibiu din 1861 a determinat conducerea Asociaţiunii să organizeze la Blaj, în 1863, Adunarea Generală a Astrei, apoi în 1865 la Abrud, după care la Alba Iulia, în zilele de 27-28 august 1866, fiind cea de a 6-a Adunare generală a Astrei. Aici s-a pus problema înfiinţării unui Despărţământ şi la Alba Iulia însă documentele referitoare la întemeierea Despărţământului au fost realizate abia după aproape 4 ani, constând în: Convocatorul pentru Adunarea de constituire a Despărţământului, din perioada 9-21 martie 1870, când s-a înfiinţat al VIII-lea Despărţământ al ASTREI, Protocolul de constituire, Consemnarea membrilor fondatori, ordinari şi ajutători şi Tabelul localităţilor aparţinătoare.
Primul fondator al Despărţământului de la Alba Iulia, a fost Protopopul ortodox al locului, Alexandru Tordăşianu împreună cu tribunul paşoptist Axente Sever din Cricău şi avocatul Nicolae Gaetanu din Aiud. Consfătuirea de la Ighiu din data de 18 februarie 1870, la iniţiativa protopopului Turdăşianu, era răspunsul intelectualităţii de la poalele Munţilor Apuseni la solicitarea Comitetului pentru literatura şi cultura poporului român din Transilvania din 7 decembrie 1869. La prima consfătuire de la Ighiu au participat 19 persoane dintre care 5 preoţi, iar ceilalţi erau oameni influenţi cu dare de mână din zonă. Reuniunea de la Alba Iulia urma să aibă loc la 9 martie 1870, sub directa îndrumare a Protopopului Alexandru Tordăşianu la localul şcolii ortodoxe din Centru – Alba Iulia. Aici au participat 21 de membrii fondatori. Activitatea Despărţământului al VIII-lea al Bălgradului a început cu contribuţia a 102 persoane, reuşind prin activitatea sa, să câştige adeziunea totală a românilor la principiile luptei pentru progres şi cultură, pentru o viaţă culturală unitară.
La Adunarea Generală de la Băile Herculane, din anul 1900, secretarul ,,Astrei”, Cornel Diaconovich a propus şi a fost adoptat un nou regulament al secţiilor, care stabilea numărul acestora la cinci: literară, istorică, şcolară, ştiinţifică şi economică. În 1912 numărul secţiilor a crescut la opt, adăugându-se la cele existente secţiile: medicală, ştiinţe sociale şi tehnică-industrială. În următorii ani s-au înfiinţat şi alte secţii ca: istorică-etnografică şi ştiinţe naturale.
În perioada 1911-1914, veniturile ASTREI proveneau din taxele şi cotizaţiile plătite de membri, din comercializarea Bibliotecii Poporale, după depozitele bancare, din impozitele după edificii, dividende, subvenţii şi donaţii. Toate veniturile proveneau din surse private româneşti, întrucât ASTRA nu a fost adepta subvenţiilor de stat, pentru a nu ştirbi autonomia Asociaţiunii.
S-a vorbit şi s-a scris mult despre rolul ASTREI în înfăptuirea UNIRII de la 1918. Asociaţiunea a urmărit încă de la început acest scop al UNIRII, prin emanciparea culturală şi conştientizarea unei identităţi naţionale, realizându-se prin unirea lor politică, între frontierele unui singur stat.
Comitetul central al ASTREI i-a desemnat în noiembrie 1918 pe preşedintele Andrei Bârseanu şi Octavian Russu, viitorul vicepreşedinte, să reprezinte instituţia ASTRA, în calitate de delegaţi oficiali, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Cum cei doi s-au îmbolnăvit, au fost mandataţi să exprime votul Asociaţiunii la Alba Iulia, Ioan Banciu – casierul Astrei şi locotenent–colonel Corneliu Bardoşi. Un număr de 12 directori de Despărţăminte au fost aleşi preşedinţi ai unor Consilii Naţionale Române, respectiv a adunărilor electorale locale.
Despărţămintele din Zona Munţilor Apuseni au avut o contribuţie substanţială la înfăptuirea Unirii de la Alba Iulia din 1918, exemplul elocvent în acest sens fiind femeile din Lupșa Centru, printre care și străbunica mea, bunica mamei mele, poreclită Ruica, fiindcă era tare puravă pe lucru, împreună cu cele două fete ale ei, dar și Valeria Andrieș. Acestea, la îndemnul învățătorului Albu Panfil au vopsit și au țesut steagul tricolor, într-o noapte și o zi, pentru a putea pleca dimineața cu el la Alba Iulia. Se zice că ar fi țesut mai multe steaguri în acea noapte, dar dintre toate s-a ales cel mai frumos, cu care lupșenii au participat la MAREA UNIRE de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Odată steagul confecționat, în frunte cu învăţătorul Panfil Albu, cel care a înființat și fondat renumitul Muzeu Etnografic din Lupșa, un grup foarte mare de lupșeni, au plecat pe jos la Alba Iulia, tare mândri de steagul tricolor pe care îl confecționaseră.

Înainte de plecare, la Alba Iulia, la Unirea din 1 Decembrie 1918, femeile din Lupşa, mândre de opera lor, şi-au făcut poze cu steagurile confecţionate de ele lângă Monumentul Eroilor din Comună.

Printre participanții la MAREA UNIRE, aș aminti pe unchiul mamei mele Pr.dr. Coriolan Sabău, care conducea Garda Națională de la Lupșa, Pr. Petru Sabău – Parohia Hădărău, Alexa Roșca, Vasile Vasiu, Nicodim Toader, Nicolae Nicoară (a Grecului) și mulți alții din toate satele aparținătoare Comunei Lupșa, conform credenţionalelor semnate şi nu numai.

Delegaţia din Comuna Lupşa, cu tulnicul şi steagul, în faţa Bisericii şi a Muzeului din localitate, plecând la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

La 30 aprilie 1919, Andrei Bârseanu preşedintele ASTREI, a dat o circulară intitulată ,,Către directorii Despărţămintelor Asociaţiunii” în care spunea: ,,Acum, ajungând cu ajutorul lui Dumnezeu în împrejurări cu totul prielnice dezvoltării noastre culturale, credem că este de datoria noastră a tuturor să ne punem pe lucru cu sufletele înălţate, să reluăm firul întrerupt în vara anului 1914, să umplem lacunele rămase în activitatea despărţămintelor în anii de război şi să tragem brazdă nouă în ogorul culturii neamului nostru”.
În seara zilei de 31 mai 1919 au fost primiţi în sala festivă a Muzeului, Regele Ferdinand I şi Regina Maria. Aici, Andrei Bârseanu a ţinut un discurs de întâmpinare, rugându-l pe rege, să primească preşedinţia de onoare a Astrei, Suveranul acceptând fără ezitare. La 4 iulie 1919 Andrei Bârseanu a fost numit şef al Direcţiei Generale Sibiu, a Învăţământului secundar, ocazie în care i-a îndemnat pe toţi profesorii secundari să se preocupe de reactivarea Despărţămintelor ASTREI, apărând articole în acest sens şi în Anuarul Liceului ,,Mihai Viteazul” din Alba Iulia. Vasile Goldiş, fost Ministru, a fost cel care a preluat preşedinţia Astrei după Andrei Bârseanu.
După preluarea tronului, Regele Carol al II-lea şi-a exprimat interesul pentru activitatea culturală în folosul poporului român. Invitat de Nicolae Iorga la cursurile de vară ale Universităţii Populare de la Vălenii de Munte, Regele Carol, afirma, printre altele: ,,În acest lăcaş al culturii, îmi iau acum angajamentul să fiu şi eu un Constantin Brâncoveanu al culturii româneşti”.
Asumându-şi un rol substanţial în procesul de reformă socială din România Mare, ASTRA a adoptat un program ambiţios, conceput prin 1920-1921. Educaţia adulţilor fiind socotită ca educaţie naţională. Programul cuprindea rezolvarea a cinci feluri de probleme şi anume:

  1. Ridicarea de monumente pentru salvarea memoriei faptelor eroice ale vitejilor neamului.
  2. Înfiinţarea unor reţele de case naţionale, 28 de centre, pentru început în Transilvania.
  3. Înfiinţarea a 26 de fonduri pentru susţinerea financiară a tuturor domeniilor de activitate.
  4. Completarea cu noi locaţii a edificiilor Reşedinţei Centrale a ASTREI SIBIU.
  5. Dezvoltarea editorială a ASTREI în aşa fel ca în fiecare comună românească, să existe o bibliotecă.

Extras din lucrarea cu același nume, publicată în volumul ”ASTRA ȘI  ROMÂNIA TUTUROR ROMÂNILOR”, Editura ”Unirea” 2017

Maria Cioica

prof. actor, etnolog, scriitor