Anul acesta, la 27 martie 2018, s-a sărbătorit în Cleveland, ca în fiecare an, Unirea Basarabiei cu Patria Mamă România. Aceasta a fost o celebrare specială, sărbătorind 100 de ani de la acel eveniment, care a avut loc la 27 martie 1918, la Chișinău. Basarabia a fost prima provincie românească sub stăpânire străină care s-a întors la Patria din care a fost ruptă de către Împeriul Țarist cu 106 ani în urmă.
Celebrarea centenarului Unirii Basarabiei cu România a fost organizată de către Forumul Românesc din Ohio și a fost găzduită în incinta Catedralei Ortodoxe Române Buna Vestire. Acest prestigios lăcaș de cult s-a mutat de curând în Olmsted Township, o suburbie a orașului Cleveland.

Oficierea slujbei de Te Deum de către preoții parohi Remus Grama și Ioan Gherman

Sărbătorirea a început cu un Te Deum, oficiat de preotul paroh Ioan Gherman de la Catedrala Ortodoxă Română Buna Vestire împreună cu preotul paroh Remus Grama de la Catedrala Ortodoxă Română Sf. Maria din Cleveland.
A urmat intonarea Imnurilor Naționale ale României și Republicii Moldova de către Grupul vocal Buna Vestire împreună cu întreaga audiență prezentă la eveniment.
Programul a continuat cu un discurs dedicat evenimentului unirii Basarabiei cu România, ținut de către preotul dr. Petru Stînea, preotul paroh de la Biserica Română Sf. Elena, Greco-Catolică. În cuvântarea sa, preotul Stînea, care înainte de a studia Teologia a studiat Istoria la Universitatea din Cluj, a analizat situația internațională dinainte și după intrarea României în Primul Război Mondial, cauzele și implicațiile intrării României în război. Apoi, preotul Stînea a vorbit despre situația concretă din Basarabia, formarea Sfatului Țării, ca organ suprem legislativ al tinerei Republici Moldovenești autonome (la Congresul Ostașilor Moldoveni din 20-27 octombrie 1917), apoi independente (22 ianuarie 1918), despre discuțiile reprezentanților acestuia cu membri ai guvernului român în refugiu la Iași din 6 decembrie 1916. A vorbit, de asemenea, despre ajutorul decisiv al Armatei Române la restabilirea ordinii în provincia Basarabia, unde elementul rus și ucrainean destabiliza situația. Pe 13 ianuarie 1918 Divizia a XI a Armatei Române comandată de generalul Ernest Broșteanu sosește în Chișinău alungând formațiunile bolșevice și bolșevizate. Se restabilește liniștea în capitala Basarabiei și se continuă negocierile dintre Guvernul Român și membri ai Sfatului Țării în vederea Unirii.
În sfârșit, a urmat actul din 27 martie / 9 aprilie 1918 când Sfatul Ţării, organul legislativ al Republicii Moldovenești independente, cuprinzând reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a adoptat, cu majoritate de voturi, hotărârea unirii condiționate a Basarabiei cu Țara Mamă, România (86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 abțineri și 13 absenți). După anunțarea rezultatului votului de către Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, primul ministru român Alexandru Marghiloman, aflat la Chișinău împreună cu alți reprezentanți ai guvernului român, este invitat la tribuna de la care declară: „În numele poporului român și al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte și în veci! Trăiască România Mare!”
Acest eveniment a marcat începutul formării României Mari. A urmat în 15/28 noiembrie 1918 al doilea mare moment din procesul de reîntregire naţională a statului; Bucovina votează unirea cu Regatul României, iar în 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, Unirea Transilvaniei cu România încheie procesul de făurire a statului național unitar român.
După conferință, Grupul vocal Buna Vestire împreună cu familia Bodean interpretează cântecul „Hai să-ntindem hora mare”. În continuare copiii Colin & Alex Bodean recită poezia „Limba noastră” de Alexei Mateevici.
Următorul punct din ordinea de zi a celebrării au fost Intervențiile. Astfel a vorbit rev. dr. Petru Cocirteu de la Biserica Baptistă Română din Cleveland, care, după ce a expus condițiile specifice din Basarabia și evenimentele premergătoare unirii cu România, a subliniat importanța înfăptuirii acestui act pentru națiunea română. El a citat din Declarația solemnă a Sfatului Țării: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România”.

Preotul Petru Stînea prezintă conferința dedicată aniversării Centenarului Unirii Basarabiei cu România

Înainte de următoarea intervenție a urmat un program artistic. Frații Colin și Alex Bodean împreună cu întreaga audiență au interpretat cântecul „Noi suntem români”. În continuare, prof. Sandra Bodean a recitat poezia „Imnul Basarabiei”, iar prof. Floarea Bodean a recitat poezia „Basarabeni cu Tricoloru-n frunte” și „Scrisoare din Basarabia” de Grigore Vieru. Grupul Vocal Buna Vestire și audiența au interpretat apoi cântecele „Așa-i românul” și „Trei culori”.
Intervențiile au continuat cu cuvântul profesorului universitar dr. Ioan Muscutariu, al cărui tată a fost prizonier ardelean al armatei ruse în Primul Război Mondial. Acesta a vorbit despre importanța unirii Basarabiei cu România din punctul de vedere al basarabenilor și de influența acestui act asupra locuitorilor Ardealului. El a menționat, de asemenea, faptul că a ridicat pe cheltuială proprie un monument, în satul natal, pentru a comemora lupta ardelenilor în războiul de întregire a neamului.
Din rândul prizonierilor de război ardeleni și bucovineni de naționalitate română au fost recrutați voluntari care au format Corpul Voluntarilor Români din Rusia. Aceștia s-au organizat pe teritoriul rus în timpul Primului Război Mondial și au reprezentat o forță importantă ce s-a alăturat Armatei Române. Corpul de voluntari își avea sediul în Ucraina, la Darnița, un cartier al Kievului.

Profesoara Sandra Bodean recită poezia „Imnul Basarabiei”

Românii din Ardeal și Bucovina aveau obligația să se înroleze în armata austro-ungară, fiind supușii împăratului Franz Joseph. Însă mulți dintre ei treceau Carpații în Vechiul Regat și se alăturau Armatei Române cu scopul final de a elibera Ardealul și de a-l uni cu Patria Mamă, România. Dar cum România a intrat în război abia pe 15 august 1916, militarii ardeleni și bucovineni din armata austro-ungară, de pe front, treceau deliberat de partea rușilor ca să nu fie siliți să lupte în slujba unui stat străin de aspirațiile lor. Încă din primele luni ale conflictului, prizonierii români, în special ofiţeri, au format Corpul Voluntarilor Români, originari din Transilvania și Bucovina, care au luptat alături de Armata Română. Ei au cheltuit multă energie pentru a convinge autorităţile ruse, ajutați fiind și de Misiunea Franceză din această țară, să îi echipeze şi să-i trimită ca voluntari pe frontul românesc.
În drumul lor de la Kiev către frontul românesc, acești voluntari au trecut și prin Chișinău. Astfel, în 6 iunie 1917, un eșalon de 1200 de oameni sosește în gara Chișinău, unde li se face o primire emoționantă. Întâlnirea cu oaspeții a fost organizată de Partidul Național Moldovenesc.
„Cel dintâi ia cuvântul și hiritisește pe oaspeți inimosul patriot (basarabean) Simion Murafa, care le dă din partea ostașilor moldoveni un steag național pentru a-l duce la Alba Iulia. Din partea Partidului Național vorbește dl. Ștefan Ciobanu; a studenților moldoveni – Vlad Cazacliu, a soldaților moldoveni – Ion Codreanu; dl. Vladimir Herța a vorbit din partea Societății culturale moldovenești și dăruiește o frumoasă icoană a Mântuitorului, pentru a fi dusă cu biruință la catedrala din Sibiu.” (citat din cartea La Răspântie Moldova de la Nistru 1917-1918, autor Dimitrie Bogos)
Românii basarabeni, studenți și soldați din Kiev, au avut legături cu prizonierii români ardeleni și bucovineni de la Darnița încă de la începutul anului 1917, legături bazate pe idealul lor comun de a se uni cu Țara Mamă. Când în aprilie 1917 în Kiev s-a reorganizat Cercul Național Deșteptarea al studenților și ostașilor români basarabeni, din el au făcut parte și ofițeri voluntari ardeleni și bucovineni. În programul cercului Deșteptarea, studenții explică cum că „autonomia nu este suficientă, nici un popor nu s-a făcut mare și fericit în lume cu autonomia” și programul cuprinde: „1. Unirea cu toți românii într-o împărăție în care guvernul țării să fie ales de întregul popor cu vot universal, egal, secret și direct, 2. Pământul țării să fie împărțit cu dreptate între cei ce-l lucrează. Elaborat la Kiev 26-28 aprilie 1917, semnat președinte Vlad Bogos, vice președinte Vlad Cazacliu”.
„Acești studenți, în majoritate fii de țărani, au înțeles cu un ceas mai devreme ce cale trebuia luată și au convenit de la început să nu admită nici un compromis în privința aceasta, mergând până acolo, încât pentru realizarea țelului urmărit s-au împotrivit chiar partidului cel mai naționalist din Basarabia. Studențimea entuziastă de la Kiev, reprezentanții tineretului intelectual basarabean nu admiteau în întregime programul Partidului Național Moldovenesc, cu care voiau totuși să lupte în comun, pentru că în el nu se vorbea nimic despre unire”. (citat din cartea La Răspântie Moldova de la Nistru 1917-1918, autor Dimitrie Bogos)
Apoi a luat cuvântul Consulul onorific al României la Cleveland, avocatul Alin Roșca, care și-a împărtășit impresiile din vizita sa la Chișinău ca observator la alegerile din 1991.

Dl. Ștefan Stochițoiu cântă Cântecul Gintei latine, iar la masa prezidiului se află preotul Ioan Gherman, Consulul general onorific al României la Cleveland avocat Alin Roșca și preotul Remus Grama

Sărbătorirea Centenarului Unirii Basarabiei cu România în Cleveland a continuat cu alte poezii și cântece patriotice interpretate de dl. Ștefan Stochițoiu, părintele Ioan Gherman și părintele Remus Grama.
În încheiere preotul Remus Grama și pastorul Petru Cocirteu au anunțat evenimentele pe care Comunitatea Română din Cleveland le va organiza în perioada Anului Centenar 2018 pentru a comemora momentul istoric al Marii Uniri.

Momente din programul artistic: frații Bodean recită poezia „Limba Noastră” de Alexei Mateevici iar Preotul Ioan Gherman supraveghează programul artistic al acestora.

Preotul Ioan Gherman recită o poezie împreună cu dl. Ștefan Stochițoiu.

Părintele Remus Grama anunță evenimentele ce vor avea loc în Cleveland în cinstea Centenarului făuririi României Mari și citește o poezie evocând dorința arzătoare de unire cu Țara a basarabenilor.

Membri ai Comunității Române Americane din Cleveland. Persoanele de pe scaune sunt, de la stânga la dreapta: preotul Petru Stînea, preotul Ioan Gherman, preotul Remus Grama, pastorul Petru Cocirteu, consulul onorific al României la Cleveland Alin Roșca.

Cleveland, Ohio, USA

Marina Antonia Negrilă

Arh.