Consiliul Naţional Român Central a organizat pe lângă principalele acţiuni pregătitoare unirii românilor din Principatele Române şi acţiunea de retragere a militarilor români transilvăneni din armata austro-ungară de pe frontul din Italia, în mod bine organizat şi disciplinat, cu staţionare pentru un timp scurt la Viena.
În această perioadă scurtă, sub coordonarea lui Iuliu Maniu, reprezentantul Consiliului Naţional Român, la Viena şi a generalului Ioan Boeriu, s-au desfăşurat o serie de acţiuni şi manifestări deosebite, în favoarea unirii românilor într-un singur stat unitar naţional, manifestări care au avut ecou pozitiv în ţările Europei.
Cu această ocazie, la Viena s-a organizat şi o slujbă religioasă solemnă, de amploare, de sfinţire a primului drapel tricolor – roşu-galben-albastru, al Consiliului Naţional Român Militar, moment deosebit care a fost imortalizat în trei secvenţe de către fotograful albaiulian Samoilă Mârza, pe care sfârşitul primului război l-a găsit militar-fotograf în armata austro-ungară la Trieste.
Pozele respective, au rămas singurele „poze document” de la această acţiune importantă pentru istoria noastră naţională.
Acţiunile organizate la Viena, deosebit de importante au fost organizate şi coordonate de către Iuliu Maniu şi generalul Ioan Boeriu.

Întrucât rolul şi importanţa generalului Ioan Boeriu la Viena sunt mai puţin cunoscute, redăm în continuare un extras din lucrarea „Eroi uitaţi ai României Mari. Primul general român al Transilvaniei”, autor Camelia Oniciu (28.11.2014).

Armata românilor din inima imperiului austroungar

Sfârşitul războiului, din toamna anului 1918, l-a găsit pe generalul român în fruntea Senatului Militar Român din Viena, unde conducea Sfatul central al ofiţerilor şi soldaţilor români din Ardeal şi Bucovina. În Viena, Ioan Boeriu şi politicianul Iuliu Maniu au scris o importantă pagină de istorie, care a împiedicat instaurarea comunismului în capitala Austriei, aflată în pragul revoluţiei bolşevice.
Armata austroungară era la un pas de dezmembrare, în urma unui val uriaş de dezertări. Întreaga Vienă era în haos, greva generală, provocată de bolşevici, cuprinsese şi autorităţile, inclusiv armata şi poliţia, iar populaţia era înspăimântată de violenţe, violuri şi tâlhării. În aceste momente apocaliptice, Maniu şi Boeriu s-au prezentat în audienţă la Ministerul de Război, la generalul von Straeger Steiger, şi au cerut să li se dea putere deplină pentru restabilirea ordinii. Au solicitat şi li s-a acordat conducerea cazărmilor Carol şi Ferdinand, unităţi militare în care luptau mulţi români. Cei doi lideri au format o adevărată armată naţională românească, ce dispunea de 60.000 de soldaţi în Viena şi în împrejurimi. Plus alţi 100.000, răspândiţi în tot imperiul.

A alungat comunismul din trei ţări

Militarii români din armata austriacă au fost organizaţi sub umbrela unui stat-major prezidat de generalul Ioan Boeriu. Au instalat comandamentul chiar într-o aripă a Ministerului de Război din Viena. Senatul românilor a fost autoritatea care a condus Viena timp de 55 de zile, până când autorităţile austriece au reuşit să recapete controlul. Astfel, unităţile comandate de Boeriu au scăpat capitala austriacă de un dezastru imens: instaurarea republicii bolşevice. Soldaţii români au impresionat prin disciplină şi prin vitejie. Dacă nu ar fi fost românii, Austria ar fi riscat să aibă soarta Ungariei.
La Budapesta, soldaţii bolşevici din fosta armată austro-ungară creaseră Republica Ungară a Sfaturilor, primul stat comunist din Europa Centrală, condus de Bela Kun. Această republică avea să fie desfiinţată în anul 1919 tot de către Boeriu, aflat în fruntea armatei regale române, care a ocupat Budapesta după ce bolşevicii maghiari atacaseră Transilvania. În urma ocupaţiei armatei române, la Budapesta a venit la putere amiralul-regent Miklos Horthy, cel care avea să ocupe, două decenii mai târziu, Transilvania de Nord.
Spărgătorul de comunism, Ioan Boeriu, a restaurat pacea şi ordinea şi în Praga. Maniu a avut şi el un rol decisiv. El a organizat într-o Legiune Românească miile de români staţionaţi în Praga şi proveniţi din Cluj, Braşov şi Oradea. Timp de 20 de zile, Legiunea Românească a ocupat Praga şi a predat administraţia publică în mâinile noilor autorităţi. După aceste acţiuni de răsunet, ostaşii români care luptaseră sub steag străin, în frunte cu Boeriu, s-au întors în Transilvania.”

Ioan STRĂJAN

ec.