Miercuri, 30 ianuarie 2019, când lumea creștină cinstește pe Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur, după Sfânta Liturghie, la orele 13,00, un număr însemnat de iubitori a literaturii române, și-au lăsat toate grijile și problemele vieții, adunându-se pentru câteva clipe importante ca într-un buchet a limbii române, în preajma bustului celui mai mare dramaturg român din toate timpurile, Ion Luca Caragiale, pentru a-l sărbătorii la 167 de ani de când a venit pe lume ca un dar de la Dumnezeu pentru poporul român, pentru a ne bucura și a îmbogății limba română și a semnala prin opera sa moravurile vremii în care a trăit.

Ca de fiecare dată la astfel de evenimente, scriitorul Ion Mărgineanu, părintele acestei alei, prin cuvântul său plin de patos și simțire patriotică a vorbit despre viața și activitatea sărbătoritului. În câteva cuvinte spunea că I.L. Caragiale s-a născut la 1/13 februarie 1852 în localitatea Haimanale (astăzi I.L. Caragiale), din părinții Luca și Ecaterina. A avut frați pe Costache, Lena și Iorgu. Nu a fost băiat de bani gata și încă din timpul liceului a avut activități comerciale pentru a se putea întreține și a ajuta familia, astfel că și-a deschis câteva berării în București și pe urmă și în Bacău. A lucrat ca ziarist la mai multe reviste, unde a fost coleg cu M. Eminescu și Ion Slavici.

A avut cinci copii, pe Matei dăruit de Maria Constantinescu și pe Ioana, Luca, Agata și Ecaterina, dăruiți de soția Alexandrina Burelli. A lucrat o perioadă ca revizor școlar la Neamț și Suceava.

Opera sa cuprinde genuri literare diverse, remarcându-se ca bun dramaturg,  nuvelist, pamfletar, poet, comentator politic, ziarist etc. A scris teatru, un număr de opt comedii și o dramă. Cele mai cunoscute sunt: ”O scrisoare pierdută”, ”O noapte furtunoasă”, ”D-ale carnavalului”, ”Năpasta” etc. O parte au stat la baza unor filme și anume: ”Două lozuri”, ”De ce bat clopotele Mitică?”, ”D-ale carnavalului”,  ”Telegrame”, ”Mofturi” etc.

A fost întemeietorul teatrului comic din România și printre fondatorii Teatrului Național. S-a stins din viață la Berlin în ziua de 9 iunie 1912.

Au mai vorbit prof. Ioan Bâscă, care a amintit de participarea dramaturgului omagiat la lucrările semicentenarului ASTRA și relațiile de prietenie cu Aurel Vlaicu.

Viceprimarul Gabriel Pleșa, care în semn de cinstire a depus o coroană de flori la bust lângă cea depusă de Ioan Străjan, a vorbit despre situația procesului de revendicare a clădirii Casei de Cultură a Studenților, după a cărui soluționare urmând să se analizeze transformarea clădirii în ”Centrul de Cultură I.L. Caragiale”. De asemenea, a mai amintit ce amenajări mai are în vedere administrația locală spre a îmbunătăți aspectul Aleii Scriitorilor, precum și a altor obiective.

Au mai luat cuvântul ec. Ioan Străjan – directorul revistei „Dacoromnia”, apreciind opera lui Caragiale și participarea la lucrările ASTREI, alături de alți mari corifei ce își au busturile pe Aleea Scriitorilor. 

Col. (r.) Ioan Brad – scriitor, își arată regretul că nu mai avem și în zilele noastre un Caragiale, întrucât situația țării i-ar oferi inspirație din belșug.

Prof. Maria Cioica – președinta ASTRA Alba Iulia Despărțământul „Eugen Hulea”, a recitat poezia lui I.L.Caragiale „Criticilor mei”, iar Ioan Boldor a recitat  din creația proprie poeziile: „Frunza” și „Stropul”, închinate lui I,L, Caragiale.

Evenimentul s-a constituit  o reușită, participanții declarându-se mulțumiți de modul în care s-a desfășurat.

Vlonga DRAGOMIR

Jurist